Inca de la inceput, promit solemn pe colectia mea de reviste britanice ca este ultima data cand mai plec cu autocarul pe o distanta mai mare de 50 de kilometri….G R O A Z N I C…sa stai atatea ore lipit de un scaun cam ingust si tare si sa asculti sporovaiala plicticoasa si uneori porcoasa a soferilor..
Revenind la ideea centrala, am constatat cu stupoare ca discrepanta dintre Europa si Romania nu mai e la fel de mare…Vestea proasta e nu ca ne-am civilizat, sau crescut nivelul de trai, noi, ci ca ne-am trimis mesagerii care sa le strice armonia si sa le coloreze strazile - Asa le trebuie, mama lor de europeni obisnuiti sa arunce gunoiul direct in tomberon, sa dea prioritate si sa raspunda politicos. Daca si cainii vagabonzi ar sti ca in Viena carnea de austriac e mai frageda si dulce decat a muncitorilor de la schimbul trei….
Magnifica Ungarie ne-a intampinat cu vajnicii granicieri, hotarati sa ne caute pana si intre degetele de la picioare, dar rapid imblanziti de “colosala” suma de 30 de euro strecurata subtil de soferii autocarului. Eu tot ii banuiesc ca in spatele numelor de Janos si Lazos, tesute pe uniforma, se ascundeau cei mai neaosi mitici cu buletin de Bailesti sau Scornicesti…
In afara de deliciosul goulash, fetele mai ceva ca pe Magheru, am admirat semnalizarea rutiera impecabila. Pana si Stevie Wonder la carma unui tanc ar putea gasi drumul spre Budapesta. Deformatia profesionala m-a facut sa caut din priviri consateanul meu Logan. Din pacate, am vazut multe frumos aranjate pe trailere, dar doar cateva pe strada….si alea folosite pe post de tractor cu patru usi.
Apropo, aveti grija ce peshte injurati in Budapesta cand vi se propune”large beers, large boobs, small pussies and small prices” ca s-ar putea sa vi se raspunda cu “bah mucosule, tu vrei sa nu mai treci granita intreg”.
Oricat de neprietenosi ar fi ungurii cu vecinii mai prafuiti de la est, macar nu am primit drept mancare un piept de pui mai crud ca iarba in luna martie, cum ne-au servit extrem de amabilele chelnerite de la popasul din Lipova. Plus o ciorba cu gust de ketchup de la Mc, nu am inteles cum au reusit sa recreeze aroma specific americana intr-o mancare romaneasca. Felicitarile mele bucatarului si indemnul : ” Domnule chef, daca puteti sa faceti mancare de la Mc din orice, va recomand sa va schimbati locul de munca cu unul mult mai bine remunerat in insorita Californie”.
Jó napot kivánok Bucuresti, nu degeaba spun unii ca Europa se cam termina cu Ungaria…
